Promovare Intensa pe Facebook! Oferta anuntulbusiness@yahoo.com
Pentru raportarile contabile la 30 iunie au fost actualizate PDF-urile inteligente
0 CommentsLeave a comment
Uncategorized
Cand se acorda sporul de vechime in munca?
Promovare Intensa pe Facebook! Oferta anuntulbusiness@yahoo.com
Conform Codului muncii , munca prestata in temeiul unui contract individual de munca constituie vechime in munca. Asadar, vechimea in munca se refera la totalitatea perioadelor in care o persoana a desfasurat activitati in baza unui contract individual de munca, si nu doar perioada in care salariatul a lucrat in cadrul unei anumite societati.
Acordarea sporului de vechime in munca nu este obligatoriu, ci doar daca se precizeaza in contractul de munca!
Daca in contractul individual de munca se stipuleaza acordarea unui spor de vechime, angajatorii vor avea obligatia ca in momentul in care se atinge vechimea in munca, acordarea unui procent ce variaza in functie de urmatoarele transe:
- 5 % – intre 3 – 5 ani vechime in munca
- 10% – intre 5 – 10 ani vechime in munca
- 15% – intre 10- 15 ani vechime in munca
- 20% – intre 15- 20 ani vechime in munca
- 25% – peste 20 ani vechime in munca
Sporul de vechime se va aplica luand in calcul anii de activitate ca si angajat si se va calcula ca si procent din salariul de baza al anajatului.
Distribuie si tu ACUM acest articol…
Monografie -contabilitatea efectivelor de animale
O entitate achizitioneaza 100 animale pentru ingrasat la cost de achizitie/ animal de 300 lei plus TVA. In fiecare luna, animalele iau in greutate , costul de productie aferent fiind 2000 lei lunar. Dupa o perioada de 5 luni animalele sunt vandute la un pret de vanzare de vanzare de 500 lei plus TVA/animal.
Notele contabile sunt :
• Achizitia: 100buc *300 lei/buc*1.24 =37.200 lei
% = 401 Furnizori 37.200
361 Animale si pasari 30.000
4426 Tva deductibila 7.200
• Inregistrarea lunara a cresterii in greutate :
361 Animale si pasari =711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 2000 lei
Cresterea totala la sfarsitul celor 5 luni va fi de 5*2000 lei = 10.000 lei
• Vanzarea animalelor dupa 5 luni : 500 lei/buc*100 buc *1.24 = 62.000 lei
4111 Clienti = % 62.000
701 Venituri din vanzarea produselor finite 50.000
4427 Tva colectata 12.000
• Descarcarea de gestiune :
606 Cheltuieli privind animalele si pasarile = 361 Animale si pasari 30.000 lei
711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 361 Animale si pasari 10.000 lei
Monografie -contabilitatea efectivelor de animale!Exemplu Practic,,,
O entitate achizitioneaza 100 animale pentru ingrasat la cost de achizitie/ animal de 300 lei plus TVA. In fiecare luna, animalele iau in greutate , costul de productie aferent fiind 2000 lei lunar. Dupa o perioada de 5 luni animalele sunt vandute la un pret de vanzare de vanzare de 500 lei plus TVA/animal.
Notele contabile sunt :
• Achizitia: 100buc *300 lei/buc*1.24 =37.200 lei
% = 401 Furnizori 37.200
361 Animale si pasari 30.000
4426 Tva deductibila 7.200
• Inregistrarea lunara a cresterii in greutate :
361 Animale si pasari =711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 2000 lei
Cresterea totala la sfarsitul celor 5 luni va fi de 5*2000 lei = 10.000 lei
• Vanzarea animalelor dupa 5 luni : 500 lei/buc*100 buc *1.24 = 62.000 lei
4111 Clienti = % 62.000
701 Venituri din vanzarea produselor finite 50.000
4427 Tva colectata 12.000
• Descarcarea de gestiune :
606 Cheltuieli privind animalele si pasarile = 361 Animale si pasari 30.000 lei
711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 361 Animale si pasari 10.000 lei
Lichidare societate- inchidere conturi contabile
IMPORTANT:PROMOVARE INTENSA PE FACEBOOK! OBTINE ACUM OFERTA PERSONALIZATA,FACTURI PROFORME: anuntulbusiness@yahoo.com
Pentru lichidarea unei societati comerciale, pe langa alte documente cerute de ONRC se numara si “bilantul pe 0”.
Pentru a se ajunge la 0, iata mai jos cateva exemple de inchidere a conturilor:
• Transferul capitalului social catre asociati:
1012 Capital subscris varsat = 456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul
• Transferul rezervei legale catre asociati:
1061 Rezerve legale = 456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul
• Inregistrarea si plata impozitului pe profit care rezulta din lichidare
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 4411 Impozit pe profit
4411 Impozit pe profit = 5121 Conturi la banci in lei
• Acoperirea pierderii din exercitiul financiar curent (in caz ca exista profit, nota contabila este inversa)
456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul = 121 Profit sau pierdere
• Acoperirea pierderii reportate (in caz ca exista profit reportat, nota contabila este inversa)
456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul = 117 Rezultat reportat
• Retinerea impozitului pe venitul din lichidare
456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul = 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
• Plata sumelor cuvenite catre asociati (in caz ca mai ramane ceva in urma operatiilor de mai sus).
456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul = 5121 Conturi la banci in lei
Legislatia relevanta este OMFP 1376/2004 privind pentru aprobarea Normelor metodologice privind reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni de fuziune, divizare, dizolvare si lichidare a societatilor comerciale, precum si retragerea sau excluderea unor asociati din cadrul societatilor comerciale si tratamentul fiscal al acestora.
Impozitul pe profit – exemplificare a calculului impozitului pe profit trimestrial
Promovare intensa pe facebook.
Exemplu Practic:
01.01 -31.03
Total Venituri = 1.000 lei
Total cheltuieli = 600 lei din care :
Cheltuieli cu amenzi =100 lei
Rezultatul current ( Rc ) = 1.000 lei – 600 lei = 400 lei
Cheltuieli nedeductibile = 100 lei
Rezultatul fiscal = 400 lei + 100 lei = 500 lei
Impozitul/ TRIM I = 500 lei * 16 %= 80 lei
Formula contabila :
691=441 80 lei
121=691 80 lei
Rc` = 400 lei – 80 lei = 320 lei (Rezultatul net)
Se depune declaratia 100 – > Impozit= 80 lei
01.01- 30.06
Total Venituri = 20.000 lei
Total Cheltuieli 12.000 lei din care :
Cheltuieli cu amenzi = 100 lei
Cheltuieli cu impozitul pe profit TRIM I : 80 lei
Rc = 20.000 lei – 12.000 lei = 8.000 lei
Cheltuieli nedeductibile = 1000 lei + 80 lei = 1.080 lei
Impozitul/TRIM I si II = (8.000 lei + 1.080 lei) * 16 % =1452,8 lei ~ 1.453 lei
ð Impozitul/TRIM II = 1.453 lei – 80 lei = 1.373 lei
Formula contabila:
691=4411 1.373 lei
121= 691 1.373 lei
Rc` = 8.000 lei – 1.373 lei = 6.627 lei (Rezultat net)
Rezultatul brut = 6.627 lei + 1.453 lei = 8.080 lei
Se depune declaratia 100 => Impozit/ TRIM II = 1.373 lei
01.01 – 30.09
Total venituri = 30.000 lei
Total Cheltuieli= 27.000 lei din care:
Amenda = 1.200 lei
Cheltuieli cu impozitul pe profit TRIM I si TRIM II = 1.453 lei
Rc= 30.000 lei – 27.000 lei = 3.000 lei
Cheltuieli nedeductibila = 2.653 lei
Impozitul / TRIM I + TRIM II + TRIM III = ( 3.000 lei + 2.653 lei ) * 16 %= 904 lei
Impozit/ TRIM I = 80 lei
Impozit/TRIM II = 1.373 lei
Impozit / TRIM III = 904 lei – 1.453 lei = – 549 lei => Impozitul / TRIM III = 0
Se depune declaratia 100 cu specificatia impozit = 0
01.01 – 31.12
Total venituri= 40.000 lei
Total Cheltuieli = 30.000 lei din care:
Amenzi = 1.200 lei
Cheltuieli cu impozit pe profit = 1.453 lei
Rc= 40.000 lei – 30.000 lei = 10.000 lei
Cheltuieli nedeductibile = 1.200 lei + 1.453 lei = 2.653 lei
Impozitul/ TRIM I + TRIM II + TRIM III + TRIM IV = (10.000 lei + 2.653 lei ) * 16 % = 2.024 lei
Impozitul / TRIM I + TRIM II + TRIM III = 1.453 lei
Impozitul TRIM IV = 2.024 lei – 1.453 lei = 571 lei
691= 4411 571 lei
121 = 691 571 lei
Rc` = 10.000 lei – 571 = 9.429 lei (Rezultatul net)
Rezultat brut = 9.429 lei + 2.024 lei = 11.453 lei
Corectiile necesare ale conturilor 345 si 348 – exemplificare
Potrivit datelor din balanta de verificare intocmita la 31 decembrie 2013:
SID pentru contul 345,, Produse finite’’ = 3.000 lei
SID pentru contul 348 ,,Diferente de pret la produse ‘’ = 400 lei
RD pentru contul 345 = 7.000 lei
RD pentru contul 348 = 650 lei
RC pentru contul 345 = 8.000 lei
RC pentru contul 348 = 900 lei
In cursul exercitiului financiar 2013 s-au obtinut 600 kg din produsul finit X si au avut loc iesiri de produse finite de 700 kg. Entitatea foloseste costul standard de 13 lei/kg pentru evidenta costului produselor finite. Costul mediu efectiv de productie este de 14 lei/kg in anul 2013.
Astfel, se vor face corectiile necesare pentru conturile 345 si 348:
a) Rulajul debitor al contului 345
| RD 345 , conform Balantei de verificare | 7.000 lei | |
| RD 345 corect = Cantitatea intrata in 2013 x Cost standard = 600 kg x 13 lei/kg |
7.800 lei |
|
| Corectie necesara (rd.2 – rd. 1) | 800 lei |
Inregistrarea contabila de corectie (data inregistrarii 31.12.2013)
345 = 711 800 lei
b) Rulajul creditor al contului 345
| RC 345, conform Balantei de verificare | 8.000 lei | |
| RC 345 corect = Cantitatea iesita in 2013 x Cost standard = 700 kg 8 13 lei/kg | 9.100 lei | |
| Corectie necesara (rd.2 – rd.1) | 1.100 lei |
Inregistrarea contabila de corectie (data inregistrarii 31.12.2013)
711 =345 1.100 lei
c) Rulajul debitorul al contului 348
| RD 348 , conform Balantei de verificare | 650 lei | |
| RD 348 corect = Costul efectiv de productie al cantitatii obtinute – Costul standard al productiei obtinute = 600 kg x 14 lei/kg – 600 k x 13 lei.kg | 600 lei | |
| Corectie necesara (rd.2 – rd.1) | -50 |
Inregistrarea contabila de corectie (data inregistrarii 31.12.2013)
348 =711 – 50 lei
d) Rulajul creditor al contului 348
| RC 348 , conform Balantei de verificare | 900 lei | |
| RC 348 corect = (K x RC 345)corecte = {[(SID 348 + RD 348 ) / (SID 345 + RD 345 )] x RC 345}corecte = [(400 + 600)/(3.000 +7.800 ) x 9.100 | 842,59 lei | |
| Corectie necesara (rd.2 – rd.1) | – 57,41 |
Inregistrarea contabila de corectie (data inregistrarii 31.12.2013)
711 = 348 – 57, 41 lei
Inregistrarea contabila de inchidere a contului 711
711 = 121 -292, 59 lei
Regularizarea TVA – teorie si aplicatii practice
Contabilitatea decontarilor cu bugetul de stat privind TVA se reflecta in contabilitate cu ajutorul contului 442 ,, Taxa pe valoare adaugata’’, cu urmatoarele conturi operationale:
- 4423 ,, TVA de plata’’
- 4424 ,, TVA de recuperat’’
- 4426 ,,TVA deductibil’’
- 4427 ,, TVA colectata’’
- 4428 ,, TVA neexigibil’’
TVA deductibila ➾ se calculeaza si se înregistreaza în contabilitatea firmei ca o creanta asupra bugetului de stat.
TVA colectata ➾ se calculeaza si se înregistreaza ca o datorie fata de bugetul statului.
In practica se intalnesc doua situatii:
- TVA DEDUCTIBILA aferenta cumpararilor > TVA COLECTATA aferenta vânzarilor ═>Sold DEBITOR al contului 4426 (creanta a firmei fata de buget)
In aceasta situatie pentru recuperarea creantei fata de bugetul statului intervine contul 4424 “TVA de recuperat”
- TVA DEDUCTIBILA aferenta cumpararilor < TVA COLECTATA aferenta vânzarilor ═>Sold CREDITOR al contului 4427 (datorie a firmei fata de buget)
In aceasta situatie intervine contul 4423 “TVA de plata”
Un cont distinct folosit în reflectarea operatiilor aferente taxei pe valoare adaugata este contul 4428 “TVA neexigibila”. Acest cont intervine în momentul cumpararilor sau vânzarilor fara a fi întocmita factura sau a unor cumparari si vânzari cu plata în rate. Acest cont intra în corespondenta , în cazul cumpararilor, cu creditul contului 408 “Furnizori facturi nesosite”(în loc de 401 sau 404) , iar în cazul vânzarilor, intra în corespondenta cu debitul contului 418 “Clienti facturi de întocmit”(în loc de 411).
REGULARIZAREA TVA
O entitate economica are la sfarsiul unei luni, urmatoarea situatie privind TVA:
- TVA colectata = 22.800 lei ; TVA deductibila = 17.040 lei
- TVA colectata =22.700 lei ; TVA deductibila = 28.960 lei
- TVA colectata = 16.200 lei ; TVA deductibila = 16.200 lei
- TVA colectata = 26.520 lei ; TVA deductibila = 0 lei
- TVA colectata = 0 lei ; TVA deductibila = 21.280 lei
Inregistratile in contabilitate sunt urmatoarele:
Prima varianta (cand TVA colectata > T VA deductibila)
4427 , ,TVA colectata’’ = % 22.800
4426,, TVA deductibila’’ 17.040
4423 ,, TVA de plata’’ 5.760
Varianta a II-a (cand TVA colectata < TVA deductibila)
% = 4426 ,,TVA deductibila’’ 28.960
4427 ,,TVA colectata’’ 22 .700
4424 ,,TVA de recuperat’’ 6.269
Varianta a III-a (cand TVA colectata = TVA deductibila )
4427 ,,TVA colectata’’ = 4426 ,, TVA deductibila’’ 16.200
Varianta a IV-a (cand TVA deductibila = 0 )
4427,, TVA colectata’’ = 4423 ,, TVA de plata’’ 26.520
Varianta a V-a (cand TVA colectata = 0)
4424,, TVA de recuperat’’ = 4426 ,, TVA deductibila’’ 21.280
La sfarsitul fiecarei luni se intocmesc jurnalele de cumparari si cele de vanzari si se calculeaza TVA deductibila(pentru jurnalele de cumparari) si TVA colectata (din jurnalele de vanzari).
Regimul de tranzit sub acoperirea carnetelor TIR
Baza legala : Ordinul nr. 1420/2014 pentru aprobarea Normelor tehnice de utilizare a regimului de tranzit sub acoperirea carnetelor TIR a fost publicat in M.Of. nr. 508 din 08.07.2014. Ordinul intră în vigoare în termen de 15 zile de la publicare.
Aceste norme tehnice stabilesc procedura de tranzit sub acoperirea carnetelor TIR utilizând aplicaţia informatică NCTS/TIR.
Cui se aplica ?
– se aplică tuturor mărfurilor ce fac obiectul regimului de tranzit sub acoperirea carnetelor TIR
Aplicaţia NCTS/TIR este o componentă a aplicaţiei informatice NCTS-RO care asigură în cazul operaţiunilor de tranzit sub acoperirea carnetelor TIR transmiterea electronică a datelor, structurate în conformitate cu standardele agreate ale mesajelor;
Formalităţi la biroul de plecare/intrare
A. Declararea mărfurilor
• Declararea mărfurilor în vederea acordării regimului de tranzit sub acoperirea carnetelor TIR se face prin completarea de către titular a carnetului TIR, precum şi prin completarea de către titular/reprezentant în aplicaţia NCTS/TIR a NTD/NTSD. După completare, NTD/NTSD se transmite prin intermediul aplicaţiei NCTS/TIR către biroul de plecare/intrare competent.
• După transmiterea NTD/NTSD-ului, titularul/ reprezentantul prezintă la biroul de plecare/intrare carnetul TIR, documentele însoţitoare ale transportului, mărfurile şi mijlocul de transport .
B. Acceptarea operaţiunii TIR
• Lucrătorul vamal identifică NTD/NTSD-ul în aplicaţia NCTS/TIR pe baza LRN-ului şi verifică concordanţa dintre datele înscrise în NTD/NTSD şi datele înscrise în carnetul TIR şi documentele însoţitoare ale transportului.
În vederea acceptării operaţiunii de tranzit, biroul de plecare/intrare verifică:
a) corectitudinea datelor înscrise în carnetul TIR;
b) exactitatea manifestului mărfurilor;
c) validitatea şi valabilitatea carnetului TIR;
d) agrearea vehiculului sau containerului pentru transportul de mărfuri sub acoperirea unui carnet TIR, cu excepţia cazului în care sunt transportate mărfuri grele sau voluminoase.
• În cazul în care condiţiile legale sunt îndeplinite, operaţiunea TIR, respectiv NTD/NTSD-ul sunt acceptate, carnetul TIR fiind înregistrat în evidenţa biroului de plecare/intrare, iar NTD/NTSD-ului atribuindu-i-se MRN-ul în mod automat de către aplicaţia NCTS/TIR.
• Dacă operaţiunea TIR nu este acceptată, biroul de plecare/intrare comunică aceasta titularului/reprezentantului, informându-l totodată despre motivele neacceptării.
Normele contin si prevederi cu privire la modificarea datelor declarate si anularea operatiunii TIR.
Decizia de control
În situaţia în care, în urma analizei de risc pe baza informaţiilor gestionate automat de sistemul informatic sau a altor elemente privind operaţiunea de tranzit, biroul de plecare/intrare ia decizia de a nu controla mărfurile declarate, această decizie este menţionată în NTD/NTSD prin înscrierea în secţiunea “Controlul la plecare”, câmpul “Rezultatul controlului”, a codului A2 cu semnificaţia “Considerat satisfăcător”, mărfurile urmând să primească liber de vamă.
Dacă biroul de plecare/intrare ia decizia de a controla mărfurile, controlul se desfăşoară cu respectarea prevederilor art. 68- 72 din Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului, precum şi ale art. 239-247 din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93 al Comisiei.
Efectuarea controlului
Dacă în timpul efectuării controlului nu se constată discrepanţe între datele înscrise în carnetul TIR, NTD/NTSD, documentele însoţitoare şi mărfurile controlate, lucrătorul vamal înregistrează acest rezultat în NTD/NTSD prin înscrierea în secţiunea “Controlul la plecare”, câmpul “Rezultatul controlului”, a codului A1 cu semnificaţia “Satisfăcător”.
În situaţia în care se constată discrepanţe minore între datele înscrise în carnetul TIR, NTD/NTSD, documentele însoţitoare şi mărfurile examinate, acestea sunt comunicate titularului/reprezentantului, stabilindu-i-se un termen de răspuns.
Liberul de vamă
Înainte de acordarea liberului de vamă, lucrătorul vamal:
a) înscrie în carnetul TIR şi în NTD/NTSD menţiunile referitoare la biroul de destinaţie/ieşire, data-limită de prezentare la biroul de destinaţie/ieşire, sigiliile aplicate şi itinerariul, dacă este cazul;
b) înscrie în carnetul TIR, în rubrica 21 a voletului nr. 1 şi în rubrica 2 a cotorului nr. 1, MRN-ul şi numărul de înregistrare al carnetului TIR în evidenţa biroului vamal;
c) semnează şi ştampilează corespunzător voletul nr. 1 al carnetului TIR.
După acordarea liberului de vamă, lucrătorul vamal tipăreşte TAD/TSAD şi, după caz, LOI/TSLOI în două exemplare pe care le ataşează la voletul nr. 1 şi, respectiv, nr. 2 al carnetului TIR.
Formalităţi la biroul de destinaţie/ieşire
Prezentarea mărfurilor la biroul de destinaţie/ieşire
Titularul prezintă la biroul de destinaţie/ieşire mărfurile, mijlocul de transport, carnetul TIR, documentele însoţitoare, TAD/TSAD şi, după caz, LOI/TSLOI.
Lucrătorul vamal identifică AAR în aplicaţia NCTS/TIR pe baza MRN-ului, înregistrează în evidenţe operaţiunea TIR şi transmite mesajul “aviz de sosire” către biroul de plecare/intrare prin intermediul aplicaţiei NCTS/TIR. În situaţia în care pe carnetul TIR şi pe TAD/TSAD sunt înscrise menţiuni cu privire la evenimente petrecute în timpul transportului, aceste menţiuni sunt înscrise în AAR în secţiunea “Incident”.
Decizia de control
• Dacă, în urma analizei de risc pe baza informaţiilor gestionate automat de sistemul informatic sau a unor elemente privind operaţiunea de tranzit, lucrătorul vamal ia decizia de a nu controla mărfurile prezentate, această decizie se menţionează în AAR prin înscrierea în secţiunea “Control general”, câmpul “Rezultatele controlului la destinaţie”, a codului A2 cu semnificaţia “Considerat satisfăcător”, şi completarea în mod corespunzător a secţiunii “Anexa 10″.
În aceasta situaţie lucrătorul vamal încheie operaţiunea TIR fără rezerve.
Efectuarea controlului
• Dacă în urma controlului nu s-au constatat discrepanţe între datele înscrise în carnetul TIR, TAD/TSAD, AAR şi mărfurile prezentate la biroul de destinaţie/ieşire, lucrătorul vamal menţionează acest rezultat în AAR prin înscrierea în secţiunea “Control general”, câmpul “Rezultatele controlului la destinaţie”, a codului A1 cu semnificaţia “Satisfăcător” şi încheie operaţiunea TIR fără rezerve.
• Prevederile anterioare se aplică şi în situaţia în care în urma controlului s-au constatat discrepanţe minore între datele înscrise în carnetul TIR, TAD/TSAD, AAR şi mărfurile prezentate la biroul de destinaţie/ieşire. Discrepanţele constatate se menţionează în AAR prin înscrierea în secţiunea “Control general”, câmpul “Rezultatele controlului la destinaţie – Comentarii”.
Prin discrepanţe minore se înţelege, în principal, orice eroare materială care nu afectează operaţiunea TIR în cauză.
• Când în urma controlului se constată discrepanţe majore, iar acestea nu vizează datele înscrise în carnetul TIR, lucrătorul vamal menţionează rezultatul controlului în AAR prin înscrierea în secţiunea “Control general”, câmpul “Rezultatele controlului la destinaţie”, a codului B1 cu semnificaţia “Nesatisfăcător” şi încheie operaţiunea TIR fără rezerve. Discrepanţele constatate se menţionează în AAR prin înscrierea în secţiunea “Control general”, câmpul “Rezultatele controlului la destinaţie – Comentarii”.
• Atunci când în urma controlului se constată discrepanţe majore, iar acestea vizează datele înscrise în carnetul TIR, lucrătorul vamal menţionează rezultatul controlului în AAR prin înscrierea în secţiunea “Control general” câmpul “Rezultatele controlului la destinaţie”, a codului B1 cu semnificaţia “Nesatisfăcător” şi încheie operaţiunea TIR cu rezerve. Discrepanţele constatate se menţionează în AAR prin înscrierea în secţiunea “Control general”, câmpul “Rezultatele controlului la destinaţie – Comentarii”.
Operaţiunea de rerutare
Prin rerutare se înţelege redirecţionarea AAR-ului de la biroul de destinaţie/ieşire declarat către biroul de destinaţie/ieşire unde mărfurile sunt prezentate efectiv.
Cererea de rerutare pentru operaţiunea TIR identificată prin MRN-ul înscris în TAD/TSAD se transmite, prin intermediul aplicaţiei NCTS/TIR, de către biroul de destinaţie/ieşire unde sunt prezentate efectiv mărfurile către biroul de plecare/intrare.
contabilconta 